Cauzele probabile care au adus județul în coada clasamentului de promovabilitate

O analiză a cauzelor care au adus județul Ilfov în coada clasamentului de promovabilitate trebuie să țină cont de caracteristicile demografice și geografice.

Sesiunea din iulie 2017 a examenului național de Bacalaureat a relevat o realitate tristă: județul Ilfov este pe ultimul loc din țară în privința ratei de promovare – 44,31%. Ecartul este mare și față de media națională (72,9%) și față de penultimul loc, ocupat de județul Giurgiu (51,96%).  Cele mai mari rate de promovare s-au înregistrat în judeţele Bacău (84,53%), Sibiu (84,39%), Iași (84,10%) și Cluj (83,65%). Rata promovare în București a fost de 75,83%.

Observator de Ilfov a încercat să afle care ar putea fi cauzele care au dus la această situație și a contactat mai mulți specialiști din domeniu.

Președintele Asociaţiei „Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educaţie”, Boris Singer, aduce în discuție doi parametri – profilul liceelor din Ilfov și faptul că elevii buni vin în București. Astfel, proporția liceelor teoretice este mai mică decât media națională, iar unele dintre acestea sunt rămășițe ale unor foste licee profesionale. De asemenea, noile zone rezidențiale construite în Ilfov, în care locuiesc familii din București cu venituri peste medie, nu au acces la licee în apropiere. Acestea apelează la liceele din București sau la liceele private, cum ar fi Școala Americană, dintre care unele nu au legătură cu sistemul de bacalaureat românesc. Faptul că mulți copii care locuiesc în Ilfov sunt trimiși la licee din București este și un efect al formei de inel al Județului, ceea ce este o „ciudățenie geografică”.

Ai parte, ai carte

Fondator și director al Asociației Edusfera, Tincuța Apăteanu, atrage atenția că nu există o analiză clară care să releve motivele care stau în spatele rezultatelor slabe la examenul de Bacalaureat din județul Ilfov, situație care persistă de mai mulți ani.

„O îmbunătățire vizibilă nu poate fi realizată în lipsa unor măsuri drastice, așadar vom vedea aceleași rezultate și în anii următori în lipsa unei reforme reale – modificarea sistemului de selecție, pregătire profesională, evaluare și remunerare a cadrelor didactice, profesionalizarea managementului școlilor, investiții masive în școlile din mediul rural”, spune Tincuța Apăteanu.

„Eu pot face doar speculații în legătură cu motivele din spatele rezultatelor slabe. Cred că tocmai proximitatea de București este una dintre cauzele importante – oamenii vor încerca întotdeauna să identifice și să beneficieze de cele mai bine oportunități, așadar elevii mai buni și cei care își permit financiar acest lucru, vor face tot posibilul să studieze în București, cunoscut fiind faptul că, în medie, școlile și liceele din București oferă oportunități educaționale mult mai bune decât cele din Ilfov. Asta face ca doar elevii cu rezultate ceva mai slabe să rămână să studieze în localitățile natale. Având în vedere că peste 80% din succesul (sau eșecul) școlar este corelat cu situația socio-economică a familiei, în medie elevii buni sunt și cei care au o situație materială ceva mai bună și își pot permite costurile presupuse de școlarizarea în București. Asta nu înseamnă că nu există elevi buni și în familiile sărace, dar din punct de vedere statistic această situație este excepția, nu regula. Regula este că elevii care provin din familii sărace, cu un nivel scăzut de educație, au rezultate școlare mai slabe”, a afirmat Tincuța Apăteanu.

Din punctul de vedere al schimbărilor demografice, zeci de mii de reprezentanți ai clasei de mijloc, oameni care muncesc în București, și-au cumpărat în ultimii ani locuințe în localitățile din județul Ilfov, în special Voluntari, Balotești, Săftica, Corbeanca, Buftea, Mogoșoaia, Domnești, Clinceni, Pantelimon sau Popești-Leordeni. Acești oameni nu își încriu copiii la școlile din acele zone, ci caută școli în București – particulare sau de stat. Acești copii, care ar putea ridica media din Ilfov pentru că au reședința în Ilfov, nu fac acest lucru, deoarece studiază în București.

„Al doilea element care influențează puternic rezultatele școlare, după situația socio-economică a familiei, este reprezentat de calitatea resursei umane din școli. După cum se știe, un sistem educațional, chiar și unul județean, nu poate fi mai bun decât profesorii săi. Aș putea specula că cei mai buni profesori din Ilfov încearcă să se transfere la școli și licee din București, deși nu există informații oficiale în acest sens”, a mai declarat Tincuța Apăteanu.

Fuga spre centru

Președintele Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, aduce în discuție caracteristicile atipice ale județului, care are Capitala ca centru economic și geografic. ”Ilfovul este un județ atipic. Migrația de elevi este către centru, deci către București. În cazul județelor, venirea elevilor buni din mediul rural către capitala de județ nu strică media județului”, spune Daniela Vișoianu.

În aceste condiții, sistemul de educație din Ilfov se confruntă cu câteva probleme – baza de școlarizare este mai slabă, profesorii titulari din Ilfov se duc în București, fluctuația pe posturi este mare, iar copiii vulnerabili, din comunitățile sărace nu își permit să facă naveta. „În România, nu avem cei mai buni profesori la cei care au cea mai mare nevoie de ei, ci cei mai buni profesori sunt la cei mai buni elevi. În Finlanda, profesorii trec printr-o formare de șapte ani, astfel încât să se ofere aceeași calitate în toate școlile”, a mai spus Daniela Vișoianu.

Cătălin Hosu, expert în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetarii, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) propune o analiză bazată pe prevalența subculturii manelelor și a valorilor false atașate. Astfel, poate fi făcută o legătură directă între topul județelor cu rezultate bune la bacalaureat și topul județelor cu cea mai mare rată de emigrație. În condițiile în care majoritatea familiilor de români plecați la muncă în străinătate sunt cele cu un grad de educație sub medie, una din consecințe este că rata de promovare crește în rândul celor rămași acasă. Județele Bacău, Iași, Cluj, Brașov, Galați și Prahova s-au aflat, în ultimii ani, în Top 10, atât la capitolul promovare la Bacalaureat, cât și la capitolul surse pentru emigrația externă.

Din punctul de vedere al impactului economic, este relevant un studiu al UNICEF din 2014, care arată că un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8%. Absolvenţii de liceu și școală profesională câştigă cu 25-31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior.

Lista liceelor din Județul Ilfov, în anul școlar 2016-2017

Liceul Tehnologic Dumitru Dumitrescu – Buftea

Liceul Tehnologic Barbu A. Stirbey – Buftea

Liceul Teoretic Horia Hulubei – Măgurele

Liceul Teoretic Ioan Petrus – Otopeni

Liceul Teoretic Radu Popescu – Popești-Leordeni

Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu – Voluntari

Liceul Tehnologic Cezar Nicolau – Brănesti

Colegiul Silvic Theodor Pietraru – Brănești

Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sfânta Filofteia – Brănești

Liceul Teoretic Traian Lalescu – Brănești

Liceul Tehnologic Pamfil Șeicaru – Ciorogarla

Liceul Tehnologic Doamna Chiajna – Chiajna

Liceul Tehnologic Vintilă Brătianu – Dragomireşti Vale

Liceul Teoretic nr. 1 – Periș

Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu – Snagov

Liceul Penitenciar – Jilava

 

Vlad Bârleanu