Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Metropolitan a fost constituită

Consiliul Județean Ilfov, Primăria Municipiului București și primarii din județul Ilfov au semnat recent actul constitutiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Metropolitan București și zona adiacentă.

Pasul este relevant pentru că noua structură va putea implementa proiectele cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, inclusiv în organizarea unui serviciu de transport public în București și localitățile din Ilfov. Acest aspect nu va lăsa pe dinafară firmele private de transport, care vor putea deserve traseele neacoperite de autobuzele companiei publice, prin licitații.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov a fost realizat la sfârșitul anului 2016, cu ajutorul consultanților de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Acest plan este unul foarte complex, are peste 800 de pagini și acoperă toate modurile de transport din regiune și opțiunile de finanțare.

Observator de Ilfov face o trecere în revistă a celor mai importante elemente referitoare la acest plan și la proiectele incluse, privind transportul de persoane în interiorul județului și legăturile cu Bucureștiul.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General (PUG), folosind un model de transport care are ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport în regiunea Bucureşti-Ilfov.

PMUD acoperă Municipiul București împreună cu sectoarele sale și Județul Ilfov, format din 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).

PMUD își propune să realizeze, în perioada 2016-2030, un sistem de transport eficient, integrat, durabil si sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și să asigure o bună calitate a vieții. Planul presupune investiții de 7 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro vor fi investiți în extinderea şi modernizarea metroului – bani proveniți în principal de la bugetul de stat și din fonduri europene. Restul de 3,5 miliarde sunt gândiți pentru proiectele dezvoltate de autoritățile locale pentru transportul public de suprafață, managementul traficului, infrastructura de biciclete, etc.

PMUD este o condiţionalitate pentru accesarea de fonduri europene în perioada 2014-2020, prin Programul Operational Regional şi Programul Operaţional Infrastructură Mare. PMUD se va corela cu Masterplanul General de Transport (MPGT), cu Planul de Urbanism General (PUG), cu planul de dezvoltare regională (PDR BI), cu strategiile locale de dezvoltare urbană și cu strategiile sectoriale de servicii sociale, sănătate, educație, crearea de locuri de munca și dezvoltare economică în regiune.

Poluarea este îngrijorătoare

PMUD are o componentă majoră pe partea de mediu. În prezent, regiunea București-Ilfov se confruntă cu o situație îngrijorătoare în ceea ce privește poluarea fonică, a aerului și a apei. Astfel, poluarea aerului are un caracter specific deoarece zonele rezidenţiale se află în imediata apropiere a zonelor industriale şi de trafic din Bucureşti. În plus, traficul vehiculelor reprezintă o sursă de poluare semnificativă, mai ales de-a lungul rețelei naţionale care se conectează la Bucureşti, precum şi din cauza traficului maşinilor grele pe şoseaua de centură.

Acești poluanți cauzați de traficul rutier sunt grupaţi în mai multe categorii: gaze anorganice, materii sub formă de particule, fum negru, plumb, sau compuşi organici volatile. De asemenea, aproximativ jumătate din locuitorii din București sunt afectați de surse majore de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar (tren, tramvai, metrou), traficul aerian şi activităţi industriale.

Gradul ridicat de poluare cauzat de trafic amenință bogăția florei și faunei din judeţul Ilfov. Următoarele zone ale județului au fost declarate arii protejate de interes naţional sau european: Lacul și Pădurea Snagov, Aria Naturală Scroviştea, Lacul şi Pădurea Cernica, Lacul şi Pădurea Cernica, Aria de protecţie specială pentru păsări si animale Grădiştea -Căldăruşani – Dridu.

Cum se circulă acum cu autobuzul

Raportul arată că, în prezent, rețeaua de transport public Ilfov-București operează sub formă de stea, cu autobuze care pleacă de la una din cele şase locaţii principale și alte câteva secundare şi călătoresc în localitățile din Ilfov situate de-a lungul şoselelor principale interurbane. Rețelei îi lipsesc serviciile între localitățile din Ilfov. Vitezele medii pentru transportul inter-județean sunt scăzute, datorită traficului mixt și a străzilor cu o singură bandă pe sens sau a restricțiilor din interiorul zonelor locuite: 40Km/h.

În timp ce marea majoritate a operatorilor de transport public din județul Ilfov sunt privați, Buftea și Voluntari utilizează serviciile de transport ale operatorului public județean. Buftea oferă transport intern, în localitate (cu 2 rute), iar Voluntari (cu 4 rute), operează trasee ce conectează orașul cu cele mai apropiate cartiere din București (Tei, Fundeni și Pantelimon)

Au fost identificate 3 probleme principale ale aliniamentului rețelei de transport public din Ilfov:

  1. Conectivitate limitată către mijloacele de transport în comun urbane

– din cauza stațiilor multiple localizate la marginea orașului. Un

prim exemplu este “Piața Presei”, unde pornesc și se termină multe trasee din nord. Deși pasagerii se pot transfera către linia separată a

Tramvaiului 41, la această stație ei nu au legături directe spre sistemul de metrou.

  1. Accesibilitate limitată între localitățile din Ilfov – deoarece traseele de autobuz operează în principal de-a lungul drumurilor principale, ducând astfel la o limitare a serviciilor de transport dintre localități.
  2. Absența serviciilor de transport inter-județene forțează rezidenții din Ilfov, care se bazează pe transportul public, să călătorească spre București și să efectueze mai multe transferuri pentru a ajunge în alte localități din Ilfov care nu sunt aliniate pe același coridor către oraș.

 

Obiective strategice ale PMUD

  • Accesibilitatea – include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de deplasare între anumite puncte, cât și accesul (oamenii au acces la numeroase oportunități de călătorie, în ciuda unor deficiențe fizice sau a unor factori sociali, inclusiv categoria de venit, vârsta, sexul și originea etnică);
  • Îmbunătăţirea siguranţei şi securității în timpul deplasărilor;
  • Protecţia mediului – reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de energie – promovarea transportului nemotorizat şi a transportului public electric;
  • Eficienţa economică
  • Calitatea mediului urban

 

Proiecte propuse cu impact în Ilfov

  • Dezvoltarea rețelei de metrou: M6 – legătura cu Aeroporturile Băneasa și Otopeni; extinderea magistralei M2 în Pipera cu două stații, înspre A3 (proiect în valoare de 200 milioane euro plus TVA); extinderea magistralei M3 Păcii cu 4 stații înspre Linia de Centură Vest (proiect în valoare de 300 milioane de euro plus TVA);
  • Dezvoltarea rețelei de autobuze: transport rapid cu Autobuzul pe ruta Buftea – Străulești (40 mil. € + TVA) și Măgurele – Gara de Nord (68 mil. €+TVA), benzi dedicate, modernizarea stațiilor, achiziția de autobuze etc.;
  • Dezvoltarea rețelei de tramvaie: ruta Bragadiru – Voluntari prin centrul Bucureștiului (426 mil. €+ TVA); ruta Popești-Leordeni – Piața Victoriei (334 mil. €+TVA);
  • Piste pentru biciclete: Traseu urban Voluntari – Doamna Ghica și trasee de agrement: Lacul Cernica, Lacul Chitila și Lacul Mogoșoaia, Pădurea Băneasa – Căldărușani și Pădurea Băneasa – Snagov;
  • Crearea și implementarea unui nou program de transport public în Județul Ilfov;
  • Înființarea Autorității de Transport Metropolitan București;
  • Reabilitare și extindere rețea drumuri: construirea conexiunii rutiere dintre A3 si Aeroportul International Henri Coandă (Valoare proiect – 22 mil. € +TVA); extinderea Bd. Timișoara, cu aprox. 5,5 km, conexiune la DJ 602 (Domnești).

Problemele întâmpinate de cetățeni

Premisele celor care au realizat planul au fost expuse ca o înșiruire de probleme pe care cetățenii le pot constata zi de zi, inclusiv problema legăturii deficitare dintre județul Ilfov și București. Din acest punct de vedere, sunt amintite:

  • Cererea mare de servicii de transport, datorată dezvoltării localităţilor și apariției tot mai multor locuri de muncă în județul Ilfov.
  • Nevoia de a crea o rețea integrată de transport cu autobuzul în regiunea Bucureşti-Ilfov.
  • Numărul mare de operatori de transport public, trasee suprapuse.
  • Lipsa conexiunilor în județul Ilfov.
  • Înclinația spre a folosi autoturismul propriu decât serviciile de transport public.
  • Mobilitatea redusă a rezidenților din Județul Ilfov, nevoia de a cumpăra mai multe bilete pentru a ajunge la destinație
  • Traficul foarte congestionat pe DN1, cu un nivel ridicat de risc de accidente. În plus, DN1 este singura conexiune către Aeroportul Internațional Henri Coandă.
  • Foarte multe accidente soldate cu victime pe segmentele de drum DN2 și DN6 care trec prin localitățile Afumați și Bragadiru.

Vlad Bârleanu