Guvernul României va adopta o hotărâre pentru exproprierea unor terenuri de pe ruta viitoarei magistrale de metrou care va lega Capitala de Aeroportul Henri Coandă, din Otopeni.

Ministerul Transporturilor a publicat pe site-ul său proiectul de hotărâre de guvern prin care se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național„Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni)”,care cuprinde coridorul de exproprierepotrivit planurilor topografice de amplasament. Proiectul a stat în dezbatere publică din 7 martie până pe 18 martie.

Prin aceeași hotărâre de guvern se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere și lista imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării.Sumele individuale estimate de către stat aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere sunt în cuantum total de 67.099.958lei, fiind alocate  de la bugetul de stat. Sumele individuale se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Metrorex, la dispoziţia proprietarilor de imobile.

Planurile cu amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național aferente Municipiului Bucureşti -Sectorul 1și Judeţului Ilfov-Oraş Otopeni,  se aduc la cunoştinţă publică prin afişarea la sediile consiliilor locale implicate și, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Potrivit motivării acestei hotărâri de guvern, Municipiul Bucureşti, cu toate că deţine o diversitate a mijloacelor de transport în comun şi a posibilităţilor de relaţionare cu ariile urbane învecinate, devenind în perspectivele dezvoltării pe termen lung un nod principal la nivel regional şi naţional, necesită ample realizări ale infrastructurii (pentru asigurarea unei distribuţii corespunzătoare în teritoriu – mobilitate).

Inaccesibilitatea călătorilor din zonele periferice către centru şi invers, relaţionarea indirectă între punctele de importanţă majoră (aeroport, gară, autogară), traversarea deficitară a unităţii administrative, sau legăturile precare între nucleul urban şi localităţile învecinate, sunt tot atâtea elemente esenţiale necesar a fi rezolvate în strategia de dezvoltare a unei metropole.

Principala deficienţă a situaţiei actuale este aceea că arterele străbătute de traseu nu oferă o suficientă capacitate nici pentru transportul public nici pentru traficul general. În plus, aşa cum rezultă şi din studiile realizate, nivelul de deservire cu transport public este mai mic.

Liniile de transport public suprateran care utilizează acest traseu sunt puternic stânjenite de traficul general astfel încât viteza comercială a acestora este sub 14 km/h şi nu pot fi respectate graficele de circulaţie şi nici crescută atractivitatea transportului public. Consecinţa acestui fapt este gradul mare de aglomerare stradală, poluare chimică şi fonică şi mari dificultăţi în deplasarea populaţiei din zonele respective.

La momentul actual legătura între Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni şi Municipiul Bucureşti se desfăşoară pe traseul rutier de suprafaţă de-a lungul DN1, șoseainsuficientă şi inadecvată pentru toate tipurile de trafic (fluxuri) pe care le suportă, ceea ce provoacă blocaje rutiere și conduce la staţionări cu durate de ore, paralizând celelalte fluxuri şi afectând grav în special legătura cu aeroportul.

Scopul construirii Magistralei6 este ca metroul să devină principalul mijloc de transport din Bucureşti, cel de suprafaţă devenind din ce în ce mai mult transport complementar celui cu metroul şi prin restructurarea transportului de suprafaţă, acesta să devină transport de alimentare a metroului. De asemenea se are în vedere realizarea unui sistem de transport integrat şi neconcurenţial, iar prin implementarea unor poli de schimb se va stimula renunţarea benevolă la folosirea automobilelor personale în favoarea transportului în comun pentru deplasările intraurbane.

Pentru finanţarea acestui obiectiv de investiţii s-a semnat Acordul de Împrumut ROM P5 din Martie 2010, între România şi Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei (JICA) în valoare de 41.870 milioane yeni (cca. 320 milioane euro). Acest Împrumut este acordat în condiţii de 1,7% dobândă anuală şi cu perioada de rambursare începând cu 2017. Valoarea deja asigurată pentru finanţarea acordată acoperă în întregime serviciile de consultanţă şi supervizare lucrări şi cca 33% din valoarea aferentă lucrărilor de execuţie. Ratificarea Acordului de Împrumut s-a făcut prin Legea 228/25.11.2010, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 814 din data de 6 decembrie 2010.

Avantajele Magistralei 6 1 Mai – Otopeni

  • asigurarea până în 2021 a unei linii de transport cu metroul ce oferă o viteză comercială/maximă de 36/80km/h, la un interval min/optim de urmărire între trenuri de 1,5/3 minute (90/180 secunde) precum şi reducerea duratei de deplasare pe traseul Gara de Nord – Aeroport Otopeni de la 59,5 minute la 23,4 minute;
  • creşterea cererii de transport cu metroul. Cota de piaţă a metroului în total transport public va creşte de la 32% în 2021, la 34% în 2035 şi la 37% în 2050 datorită Magistralei 6;
  • conexiunea directă Gara de Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni prin Magistrala 6, va realiza o legătură directă intermodală între două puncte ale reţelei centrale TEN-T în linie cu obiectivele de bază ale politicii Europene TEN-T:
  • asigură o conexiune nouă intermodală directă între două hub-uri de pasageri pe reţeaua centrală: Gara de Nord, principala gară CF din Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni, crescând mobilitatea populaţiei pe moduri de transport prietenoase cu mediul;
  • realizarea Proiectului Magistralei 6 va conduce România în direcţia reducerii traficului rutier într-o zonă cu trafic intens, contribuind astfel la obiectivele Cărţii Albe în transportul urban, ca până în 2030, să aibă loc o reducere cu 50% a automobilelor cu combustibil convenţional şi eliminarea lor treptată în oraşe până în 2050. Prin asigurarea transferului traficului de suprafaţă în subteran, Proiectul Magistralei 6 aduce România mai aproape de obiectivul „zero decese” în transportul rutier până în 2050. În această perspectivă, obiectivul UE este acela de a reduce la jumătate numărul deceselor în trafic până în 2020;
  • prin punerea în funcţiune a Magistralei 6 de metrou se va realiza creşterea atractivităţii generale a reţelei de metrou şi, implicit, se va degreva transportul de suprafaţă, atât public cât şi privat, ceea ce va conduce la reducerea poluării (gaze de eşapament, zgomot, vibraţii), reducerea numărului de accidente, reducerea degradării drumurilor, cu implicaţii importante, în consecinţă, şi asupra calităţii vieţii din punct de vedere al condiţiilor de mediu şi condiţiilor generale economico-sociale (realizarea de economii la carburanţi şi întreţinere, reducerea timpilor de deplasare);
  • noua linie de metrou va avea un impact pozitiv semnificativ asupra mediului de afaceri, atât pe perioada execuţiei lucrărilor, cât şi pe perioada exploatării, după punerea în circulaţie a trenurilor cu călători;
  • îmbunătăţirea capabilităţii (capacităţii şi fiabilităţii ) transportului public urban;
  • îmbunătăţirea atractivităţii fizice şi imaginii oraşului Bucureşti şi a zonei metropolitane;
  • consolidarea şi menţinerea compactă a zonei metropolitane;
  • promovarea dezvoltării economice;
  • îmbunătăţirea calităţii mediului. Reducerea poluării prin reducerea traficului rutier. Numărul de vehicule (auto+taxi) va fi redus datorită Magistralei 6 cu cca.: 14.000 în 2021;
  • reducerea timpului de călătorie pe rutele existente; reducerea timpului de călătorie între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni cu 52 %;
  • accesul direct al călătorilor în întreaga reţea de metrou prin Staţia existentă Basarab 1-2 care asigură legătura la nivelul aceluiaşi peron cu Liniile 1, 3 şi 2, 4;
  • utilizarea staţiilor deja în funcţiune ale Racordului 2: 1 Mai, Griviţa, Basarab 2, Gara de Nord 2
  • creşterea activităţii economice în regiune (creşterea ocupării forţei de muncă).

Magistrala 6 1 Mai – Otopeni

  • Lungimea totală: 16,0 km,

  • Staţii: 19 buc. +1 (un) depou

  • Capacitate maximă de transport 50.000 călători/(oră şi sens)

  • Număr trenuri: 21 (1tren=6vagoane)

  • Valoare totală investiţie: 5.292.131,21 mii lei – inclusiv TVA.

Ionuț Munteanu