Două localități din Ilfov au rămas fără primari, chiar dacă aceștia au fost aleși în urma scrutinului din 5 iunie. Locuitorii din Dobroiești și Jilava vor trebui să se prezinte din nou la urne în cadrul unor alegeri anticipate, după ce primarii au fost condamnați definitiv la închisoare.

Parlamentarii vor dezbate, în sesiunea de toamnă, un proiect de lege prin care primarii care și-au pierdut mandatele în urma condamnărilor definitive vor trebui să suporte costurile generate de alegerile anticipate ce trebuie organizate pentru ocuparea funcțiilor rămase vacante. Dacă legea va fi adoptată până ca alegerile să fie organizate în Dobroiești și Jilava, cei doi foști primari vor trebui să plătească turul de scrutin.

Primarul din Dobroiești, Laurențiu Valentin Condu, a fost condamnat definitiv, la 14 octombrie 2014, de Curtea de Apel București la doi ani de închisoare cu suspendare. Condu a pierdut mandatul, obținut la alegerile din 5 iunie, prin ordinul 226/6 iulie 2016, emis de prefectul de Ilfov.

Edilul localității Jilava, Adrian Mladin, a fost condamnat, în 14 iulie, de Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani și 10 luni închisoare cu executare, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri. Potrivit legii privind statutul aleșilor locali, mandatul încetează de drept. Înaintea acestei sentințe, el fusese suspendat, tot în 6 iulie, de prefectul județului, la sesizarea DNA.

Decizia Curții Constituționale

În aceeași zi, judecătorii Curții Constituționale au decis că primarii condamnaţi definitiv la închisoare cu suspendare îşi pierd mandatul, admiţând astfel o contestaţie făcută de preşedintele Klaus Iohannis pe statutul aleşilor locali, după ce Parlamentul votase o prevedere ce îi menţinea în funcţie pe edilii condamnaţi cu suspendare.

Demersul preşedintelui Iohannis a fost iniţiat încă de pe 15 ianuarie, când a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ ce modifica Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, motivând că, în forma transmisă spre promulgare, legea „ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului legislativ în materie de integritate”.

În acest moment, în Parlament, există un proiect de lege prin care primarii care își pierd mandatele din cauza unor condamnări definitive vor trebuie să suporte costurile alegerilor anticipate pentru ocuparea posturilor lăsate vacante.

Valentin Condu și-a sechestrat anchetatorii în Primărie

Primarul din Dobroești, Valentin Laurențiu Condu (PSD), aflat la al doilea mandat consecutiv, a fost condamnat definitiv, de magistrații Curții de Apel București, la 14 octombrie curent, prin sentința cu nr. 1205, în dosarul 4842/1748.2010, la doi ani de închisoare cu suspendare și la șase ani de încercare. De asemenea, Condu trebuie să plătească suma de câte 10.000 de lei celor două părți vătămate și cheltuieli de judecată. Aceeași pedeapsă a primit-o și fostul viceprimar de la data faptelor, Florin Brăduț Ivan.

valentin-condu

Un procuror şi mai mulţi ofiţeri anticorupţie au fost sechestraţi în Primăria Dobroeşti după realizarea unui flagrant de luare de mită.Viceprimarul comunei ilfovene Dobroeşti, Florin Brăduţ Ivan şi referentul Marius Sabău au fost reţinuţi. Vasile Condu, primarul comunei Dobroeşti, a fost cercetat pentru ultraj, lipsire de libertate şi favorizarea infractorului. Potrivit Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), la 26 aprilie 2010, o femeie din Dobroeşti a reclamat faptul că un funcţionar al primăriei locale i-ar fi cerut 10.000 de lei şpagă. Motivul: neîntocmirea actelor de constatare referitoare la branşarea ilegală la reţeaua de apă a comunei. Ofiţerii DGA, împreună cu un procuror, au realizat flagrantul. Femeia s-a prezentat la primărie cu suma solicitată şi i-a înmânat banii referentului Marius Sabău. La un moment dat, în încăperea în care se aflau anchetatorii au intrat primarul Valentin Condu şi viceprimarul Florin Brăduţ Ivan însoţiţi de câţiva oameni. Procurorul de caz şi-a declinat identitatea şi a explicat motivul pentru care se afla acolo. ”Din acel moment, învinuitul Valentin Laurenţiu Condu a continuat să solicite informaţii, împiedicând desfăşurarea normală a activităţii judiciare, iar la finalul acesteia a împiedicat organele de urmărire penală să părăsească încăperea în care se aflau. În acest timp, învinuitul Condu Valentin Laurenţiu a apelat numărul de urgenţă 112 şi a solicitat sprijinul organelor de poliţie”, se arată în propunerea de arestare preventivă a lui Marius Sabău şi a viceprimarului Ivan Brăduţ.

La sosirea polițiștilor din cadrul Postului de Poliţie Dobroeşti, primarul a permis unui angajat să descuie uşa de acces, iar anchetatorii au fost eliberaţi. Valentin Condu a fost imobilizat şi dus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, unde a fost audiat timp de şase ore. El a fost cercetat în stare de libertate pentru instigare la luare de mită, lipsire de libertate, ultraj şi favorizarea infractorului. Viceprimarul Florin Brăduț Ivan a fost cercetat în stare de arest pentru mită, lipsire de libertate, ultraj şi favorizarea infractorului. Referentul Marius Sabău a fost, la rândul său, cercetat tot în stare de arest, pentru luare de mită şi distrugere de înscrisuri destinate organului de urmărire penală.

Adrian Mladin a cerut 500.000 de euro și a primit 6 ani de închisoare

Primarul din Jilava, Adrian Mladin, a fost condamnat definitiv, în 14 iulie, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 5 ani și 10 luni închisoare cu executare, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri. În același dosar, fostul primar al comunei Snagov Apostol Mușat a primit 4 ani de închisoare cu executare.

adrian-mladin

Adrian Mladin și Apostol Mușat au fost trimiși în judecată pe 14 februarie 2012 de procurorii DNA, primul fiind acuzat de luare de mită, fals intelectual în forma participației improprii, instigare la infracțiunea de spălare a banilor și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție, iar Apostol Mușat, de trafic de influență, în formă continuată, fals intelectual, în forma participației improprii, instigare la infracțiunea de spălare a banilor.

Alături de aceștia au mai fost trimiși în judecată Gheorghe Roman, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov; finul primarului comunei Jilava, Ovidiu Szasz; Ion Scaețeanu, persoană din anturajul primarului comunei Snagov; Roxana Curpene, notar public; Eugenia Cuțaru, notar public; Valentin Octavian Lungu, administrator de societăți comerciale; Marinică Bozdoro, administrator de societăți comerciale; Florin Văcaru, administrator de societăți comerciale; Vildan Suliman, administrator de societăți comerciale.

Potrivit anchetatorilor, în perioada martie — noiembrie 2011, Adrian Mladin, Apostol Mușat, Ovidiu Szasz, Gheorghe Roman și Ion Scaețeanu, în schimbul unor sume de bani cerute drept mită de la o persoană (denunțător în dosar), „au acționat în vederea întocmirii unui plan parcelar, avizării acestuia și emiterii documentelor cadastrale, astfel încât să fie intabulate terenurile pe care denunțătorul le achiziționase anterior”. „Terenurile, în suprafață totală de 23,8 hectare, situate în extravilanul comunei Jilava, județul Ilfov, erau amplasate într-o zonă în care nu exista un plan parcelar și, deci, nu puteau fi intabulate. Interesul denunțătorului era ca aceste terenuri să fie învecinate unul cu celălalt, pentru ca, după întocmirea planului parcelar și eliberarea documentelor cadastrale, acestea să poată fi alipite/ unite într-un singur lot în evidențele funciare și apoi vândute unei societăți comerciale”, susțin procurorii.

Astfel, în calitate de primar al comunei Jilava, Adrian Mladin i-a cerut denunțătorului 500.000 euro, din care, la data de 19 septembrie, a primit 50.000 euro, pentru a dispune întocmirea de către Comisia Locală de Fond Funciar a unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului, în suprafață totală de 23,8 ha, iar loturile să fie alipite.

De asemenea, primarul Adrian Mladin s-a angajat să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra directoarei Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov pentru a o determina să avizeze planul parcelar și să emită documentele cadastrale în vederea alipirii terenurilor în cauză. „La data de 28 iulie 2011, inculpatul Mladin Adrian l-a determinat pe finul său, Szasz Ovidiu, să încheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denunțătorul, prin care acesta din urmă să îi cedeze drepturile asupra a două terenuri. În realitate, acest contract a fost încheiat doar pentru a garanta și a ascunde săvârșirea infracțiunii de luare de mită”, mai arată procurorii.

Potrivit sursei citate, în contextul în care întocmirea planului parcelar trena, a intervenit și Apostol Mușat care, în calitate de primar al comunei Snagov, a lăsat să se creadă că are influență asupra primarului Adrian Mladin și asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare Ilfov și că, în virtutea acestei influențe, ar putea să grăbească demersurile de obținere a documentelor cadastrale pentru denunțător. În schimb, i-a pretins denunțătorului, direct și prin intermediar, suma de 1.100.000 euro.

Adrian Mladin a fost trimis în judecată de DNA într-un alt dosar, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, spălare de bani și fals în declarații.

adrian_mladin

Primarii condamnați vor trebui să plătească costurile alegerilor anticipate

Primarii condamnaţi după preluarea mandatului ar putea fi obligaţi să suporte costurile generate de organizarea alegerilor anticipate – singuri, dacă au candidat independent – sau împreună cu partidul sau alianţa politică de care au fost susţinuţi, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.

„În situaţia în care candidatul la funcţia publică de primar face obiectul unor proceduri judiciare penale ori se găseşte în stare de incompatibilitate sau conflict de interese constatat de ANI, acesta va indica în declaraţia pe propria răspundere infracţiunile pentru care este urmărit penal şi stadiul urmăririi penale/judecăţii şi/sau obiectul constatărilor ANI, precum şi ca angajamentul ca, în ipoteza în care finalizarea procedurii judiciare ar genera vacantarea funcţiei de primar, obţinută în urma alegerilor, se obligă să suporte singur, în situaţia unei candidaturi independente sau în solidar cu partidul/alianţa politică sau electorală care îl propune, în situaţia în care este propus de un partid sau alianţă politică/electorală, toate costurile generate de organizarea alegerilor anticipate”, se arată în proiectul de lege depus la Senat de mai mulţi deputaţi independenţi.

Partidul sau alianţa politică/electorală care au propus candidatul vor avea obligaţia, sub sancţiunea respingerii înregistrării candidaturii, să prezinte o declaraţie semnată de liderul partidului sau persoanele împuternicite să reprezinte alianţa, prin care să confirme că au cunoştiinţă de de situaţia juridică a candidatului şi se obligă ca să suporte, împreună cu acel candidat propus, toate costurile generate de alegerile anticipate, dacă acesta va fi condamnat, potrivit proiectului de lege.

DISTRIBUIȚI