Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a confirmat deschiderea unui dosar penal privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, în urma depunerii a peste 600 de plângeri, informează PRO TV. Potrivit răspunsului oficial al instituției, la 27 iulie 2026 a fost începută urmărirea penală in rem, cu privire la fapte, pentru acuzații care includ infracțiuni contra umanității, constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu.
Dosarul, înregistrat cu numărul 48/76/P/2026, vizează sesizări formulate în contextul anulării scrutinului prezidențial din 2024. Potrivit petenților, plângerile solicită verificarea răspunderii unor persoane care ocupau funcții importante în instituțiile statului la momentul respectiv sau ulterior.
PÎCCJ a precizat că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală prevăzută de Codul de procedură penală și nu a oferit alte detalii, invocând caracterul nepublic al anchetei.
Peste 600 de plângeri privind anularea alegerilor
Dosarul a fost deschis după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri penale în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Demersul este asociat mișcării civice „Valul Democrației”, ai cărei reprezentanți au solicitat clarificări privind modul în care au fost soluționate sesizările.
Potrivit informațiilor prezentate de petenți, plângerile îi menționează pe foști și actuali demnitari și oficiali cu atribuții de decizie sau control în instituțiile statului.
Printre persoanele indicate în sesizări se numără fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu, consilieri prezidențiali, miniștri, reprezentanți ai conducerii militare și ai serviciilor de informații, precum și foști și actuali membri ai Curții Constituționale a României.
În plângeri sunt menționați, de asemenea, procurorul general al PÎCCJ, Alex Florența, și procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu.
Menționarea unor persoane într-o plângere penală nu înseamnă că acestea au fost puse sub acuzare sau că au săvârșit faptele reclamate. Potrivit comunicării oficiale, urmărirea penală a fost începută in rem, ceea ce înseamnă că ancheta privește, în această etapă, faptele sesizate, nu persoane în mod individual.
Ce infracțiuni sunt investigate
Potrivit informațiilor furnizate de petenți, ordonanța din 27 iulie 2026 vizează mai multe posibile infracțiuni, între care:
- Constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de articolul 367 alineatul 1 din Codul penal;
- Infracțiuni contra umanității, invocate în temeiul articolului 439 alineatul 1 litera j din Codul penal;
- Abuz în serviciu, prevăzut de articolul 297 alineatul 1;
- Complicitate la uzurparea funcției, prin raportare la articolele 48 și 300;
- Împiedicarea exercitării drepturilor electorale, prevăzută de articolul 385 alineatul 1;
- Dare de mită, prevăzută de articolul 290 alineatul 1;
- Represiune nedreaptă, prevăzută de articolul 283 alineatele 1 și 2.
Aceste încadrări sunt cele prezentate în legătură cu sesizările și ordonanța invocată de petenți. Stabilirea exactă a faptelor, a eventualelor responsabilități individuale și a încadrărilor juridice definitive revine procurorilor, în cadrul anchetei.
Ce spune Parchetul General
PÎCCJ a confirmat oficial existența dosarului și începerea urmăririi penale, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare despre probe sau despre stadiul verificărilor.
„Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal.
La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă).
Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a transmis Parchetul General.
Ce înseamnă deschiderea dosarului
Începerea urmăririi penale in rem permite organelor judiciare să verifice dacă există indicii privind săvârșirea faptelor reclamate. Această etapă nu echivalează cu punerea sub acuzare a persoanelor menționate în plângeri și nici cu o concluzie privind legalitatea sau ilegalitatea deciziilor care au dus la anularea alegerilor.
Anularea scrutinului prezidențial din 2024 a generat controverse și demersuri judiciare și politice. În dosarul confirmat de PÎCCJ, procurorii urmează să stabilească, în limitele anchetei, dacă sesizările conțin elemente care justifică măsuri procedurale suplimentare.
Deocamdată, Parchetul General nu a făcut publice alte informații despre probe, persoane vizate individual sau eventuale măsuri dispuse în cauză.
Sursa FOTO: PRO TV