Zeci de milioane de euro “gratis” de la UE pentru cele 730 de monumente din Ilfov. Niciun cent nu a fost accesat

Autoritățile din Ilfov și din Capitală au la dispoziție, pentru perioada 2014 – 2020, fonduri europene nerambursabile în sumă de 26,59 milioane de euro pentru a conserva și a pune în valoare monumentele istorice. Cu toate acestea, până acum nu a fost atras niciun ban.

Potrivit Ministerului Culturii, doar în județul Ilfov se află 730 de monumente istorice: de la așezări întregi și situri arheologice ce ar trebui conservate și puse în valoare până la vechi palate și conace, biserici sau morminte. Multe dintre ele, însă, sunt lăsate în paragină sau chiar puse în vânzare de urmașii foștilor proprietari care le-au recuperat de la stat în instanțe și care încearcă fără succes nu să le reabiliteze, ci să le transforme în clădiri moderne menite să le aducă profituri.

Conacul Bujoiu din Balotești, de vânzare pentru 700.000 de euro

Este și cazul Conacului Ion Bujoiu din Balotești, la doar 20 de kilometri distanță de Capitală. Construit în 1910, în perioada interbelică, monumentul istoric este acum doar o clădire în stare de degradare. Actualul proprietar, un tânar specializat în IT, stabilit în Germania, a decis să scoată imobilul la vânzare, prin intermediul unei cunoscute case de licitații, la un preț de pornire de 700.000 de euro. “Conacul este încă în vânzare (a fost scos la vânzare încă de acum doi ani – n.r.), pentru că nu au fost obținute autorizațiile pe care le aștepta proprietarul. Există un proiect de amploare aici. Atâta vreme cât nu vor fi obținute însă autorizațiile, clădirea rămâne în vânzare”, a explicat pentru “Observator de Ilfov” Constantin Prisecaru, reprezentantul Artmark Historical Estate.

Cu un domeniu de 17.000 de metri pătrați, conacul cu 16 camere a fost construit la comanda lui Ion Luca Niculescu, membru al unei familii liberale de comercianți și industriași bucureșteni, după planurile arhitectului Statie Ciortan, important reprezentat al stilului neoromânesc, în primele decenii ale secolului XX.

În 1926, clădirea intra în posesia inginerului Ion Bujoiu (1894-1956), unul dintre apropiații regelui Carol al II-lea. Acesta a fost însărcinat cu înalte funcții în stat în domeniul economic, însă instaurarea regimului comunist i-a adus o condamnare la muncă silnică pe viață, într-un proces în care a fost judecat alături de Auschnitt, Gheorghe Manu, Horia Măcellariu sau Nicolae Pătraşcu. Ion Bujoiu a murit în spitalul închisorii Văcărești, pe 20 mai 1956.

Fermierul din conacul Cantacuzinilor

Există și monumente a căror situație este ceva mai bună, dar ai căror proprietari, deși au nevoie de bani pentru investiții, nu au apelat până acum la fondurile europene. Un exemplu este fosta curte boierească a stolnicului Constantin Cantacuzino, aflată  pe locul curţii domneşti a lui Radu de la Afumaţi. Monument istoric categoria A, secolul 17 (1691), cu transformări din secolul 19, fosta curte boierească cuprinde Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, un conac şi ziduri de incintă.

Stilul clădirii este românesc cu tendințe gotice și renascentiste și cuprinde saloane spațioase la etaj, camere pentru personal la parter și mansardă, iar la subsol se află pivnițele pentru păstrarea vinurilor.

Acum, biserica este izolată de conac care a intrat în proprietatea societății AgroIndaf Afumați a lui Claudiu Davițoiu. Acesta își conduce ferma dintr-un birou al conacului. Deși a admis că trebuie să suporte cheltuieli uriașe pentru a întreține clădirea – vizitată anul trecut și de Dacian Cioloș -, proprietarul AgroIndaf nu a apelat la bani europeni.

Monumente date uitării

Nu doar monumentele retrocedate sunt într-o stare deplorabilă, ci și multe dintre cele aflate încă în custodia autorităților, care ar putea fi restaurate acum cu bani europeni și puse în valoare spre beneficiul tuturor.

Un exemplu este fosta curte boierească din comuna Berceni, construită la 1882, care cuprinde ruinele unor case boierești și Biserica “Sf. Nicolae”. Biserica a fost renovată, însă, autoritățile locale nu au arătat interes pentru casele boierești, considerate monument de arhitectură și singurul obiectiv turistic din localitate.

Și Palatul Alexandru Ghica de la Căciulați, comuna Moara Vlăsiei, aflat în proprietatea Academiei Române se regăsește pe lista monumentelor date uitării. Moșia – al cărei centru a devenit palatul – a fost cumpărată de Dimitrie (Dumitrache) Ghica în 1807, de la un anume Ianache Mavrodin. Dimitrie (1724-1807), nepot și frate de Domn, a avut trei mariaje și 14 copii. Doi dintre ei au domnit în Țara Românească: unul din a doua căsătorie, Grigore al IV-lea, Domn între 1822-1828, și unul din a treia căsătorie, Alexandru al II-lea, Domn între aprilie 1834 și 7 octombrie 1842 și caimacam (regent, locțiitor de Domn) între iulie 1856 și octombrie 1858. Grigore al IV-lea le-a lăsat urmașilor Palatul Ghica-Tei și frumoasa biserică rotundă, iar Alexandru al II-lea a ridicat micul palat de la Căciulați și biserica alăturată.

Acum, palatul din Căciulați are nevoie de investiții serioase pentru restaurare. În fața acestuia se mai păstrează doar un „havuz neoclasic cu trei cupidoni”,  iar in gradina dinspre lac doar urmele unei fântâni.  Pe vremuri în  parcul palatului mai erau o casă  de musafiri, o seră de flori, un chioșc, clădiri pentru rezervorul și pompa de apă, patru grajduri, „Vila roșie”, o magazie pentru grâu, o remiză pentru trăsuri și două ghețării.

Istoria palatului conține și “mistere”. Se spune că prin curtea sa ar fi trecut o cale ferată pe care treceau trenurile cu burghezi deportaţi în Bărăgan . Iar prin 1992  aici au fost descoperite mai mult de 300 de schelete a căror provenienţă nu este clară –  nu s-au găsit urme de haine, iar unele aveau urme de gloanţe.

Cum pun în valoare autoritățile clădirea – monument? În 2011, aici s-au  filmat scene din „Six Bullets”, cu Jean Claude Van Damme.

Conacul Hagi Theodoraky (Tudorache) de la Grădiștea figurează la poziția 627 pe lista actualizată a Institutului Național al Patrimoniului, deși, încă din 2013, s-a transformat într-o grămadă de moloz. Considerat de specialiști monument cu valoarea arhitecturală ridicată, “unicat în arhitectura judeţului Ilfov”, conacul a fost gândit ca reşedinţă de vară de arhitectul Ruher în anul 1896. Familia Theodoraky l-a păstrat în proprietate până la naționalizarea din 1949, iar în 1996 a intrat în proprietatea Transcom SA, în baza unui “certificat de proprietate eliberat de Ministerul Transporturilor”. Clădirea a fost vandalizată și lăsată să se degradeze, treptat, iar autoritățile nu doar că au privit pasive la degradarea monumentului, dar au și întârziat clasarea acestuia.

Peste 430 de milioane de euro pentru regiunea București – Ilfov

Au trecut trei ani de când România a intrat în cel de-al doilea exerciţiu financiar prin care poate obţine finanţări „gratuite“ de la Uniunea Europeană, dar în regiunea Bucureşti-Ilfov nu s-a semnat niciun contract de finanţare pentru proiectele de infrastructură. Potrivit Claudiei Ionescu, șeful Departamentului de Promovare Regională și Investiții din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională București – Ilfov (ADRBI), pentru perioada 2014 – 2020, regiunea are la dispoziție, prin Programul Operațional Regional, fonduri nerambursabile în sumă de 431,1 milioane de euro.

Banii pot fi folosiți de autoritățile publice locale și centrale, dar și de ONG-uri și biserici din Regiunea București Ilfov, pentru:

  • Reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice;
  • Modernizarea iluminatului public;
  • Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban;
  • Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural;
  • Regenerare urbană;
  • Modernizarea drumurilor județene care fac legătura la rețeaua TEN-T;
  • Proiecte care vizează dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii;
  • Proiecte care vizează modernizarea infrastructurii educaționale.

Potrivit Claudiei Ionescu, multe proiecte au fost respinse din cauza lipsei documentelor care trebuiau atașate la proiecte, atașării de documente incomplete, dar și a încadrării greșite a proiectului, a solicitantului și a activităților acestuia în cerințele ghidului REGIO.

Pe axa prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural” – regiunii Bucuresti- Ilfov i-au fost alocate 40,77 milioane de euro. Aceste fonduri sunt destinate conservării, protejării, promovării și dezvoltării patrimoniului național (26,59 de milioane de euro), dar și îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului (14,18 milioane de euro).

Autoritățile interesate să beneficieze de fonduri nerambursabile trebuie să știe că, pe site-ul www.inforegio.ro al AM POR, a fost republicat luna aceasta Ghidul Solicitantului pentru această prioritate de investiții.

Până în prezent au fost depuse la ADRBI  un număr de 84 de proiecte, dintre care au fost respinse în etapa de evaluare a conformității administrative și eligibilității un număr de 39 de proiecte. Dintre cele 45 de proiecte care au intrat în etapa de evaluare tehnico-financiară, 21 de proiecte au acumulat punctajul necesar trecerii de această etapă, iar celelate 24 de proiecte sunt în evaluare tehnico-financiară. Dintre cele 21 de proiecte, un număr de 12 proiecte sunt în faza de pre-contractare și 9 proiecte sunt în faza de contractare. Cele 9 proiecte, însumate,  solicită finanțare nerambursabilă în valoare de 63,87 milioane de lei

Claudia Ionescu
reprezentant ADRBI

Elena Coman

DISTRIBUIȚI