Centura Capitalei are o vechime de peste 100 de ani, fiind moștenită de pe vremea Regelui Carol I, care a gândit-o ca pe un inel de fortificații pentru apărarea Bucureștiului. În ciuda acestei mari realizări, autoritățile de la București se întrec, de peste 25 de ani, în promisiuni privind reabilitarea la standarde ridicate a acestui drum foarte important. Iar accidentele continuă să se producă an de an. Cu zecile.

Până acum, Centura Capitalei, cu o lungime de 70 km, a fost modernizată doar pe bucăţi la preţuri uneori chiar astronomice, cu contracte semnate şi anulate la scurt timp şi soluţii tehnice de moment.

Teoretic ar fi trebuit să ajute la decongestionarea Bucureştiului şi să faciliteze dezvoltarea economică prin schimburi rapide de mărfuri şi servicii. Dar Centura rămâne un șantier permanent fără perspective de finalizare. Un reportaj din seria „România furată”, realizate de jurnaliștii de la Digi 24, vorbeşte despre dezastrul unui proiect extrem de important ignorat complet de autorități.

Bani europeni pierduți

Pasaje care să traverseze Centura Capitalei sunt cerute şi de locuitorii din Sudul Bucureştiului de ani de zile. Intersecţiile cu drumurile către comuna Berceni şi către Olteniţa ar fi trebuit să beneficieze de modernizare din bani europeni prin Programul Operaţional Sectorial Transporuri 2007-2013.

Proiectul pentru Centura de Sud, între Autostrada către Piteşti şi Autostrada Soarelui, cuprindea mai multe faze şi fusese inclus, în 2014, pe o lista specială, acceptată de Bruxelles la finanţare pe vechiul program. În iunie 2014, prin semnătura directorului de atunci al fostei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Narcis Neaga, proiectul este abandonat. O lună mai târziu, fostul şef al CNADNR este ccercetat de DNA. Este pus sub control judiciar şi cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract pentru autostrada Sibiu – Orăştie. Drumul fusese inaugurat înainte de a fi gata. Există multe rapoarte care spun asta. Și închis ulterior, din cauza fisurilor. Procurorii susţin că Narcis Neagă ar fi suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor.

Pe 1 septembrie, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă că a primit 12 oferte pentru construcţia pasajelor Berceni şi Olteniţa. Contractul, estimat la peste 86 de milioane de euro (86.198.800) presupune două sensuri giratorii suspendate şi ar trebui să fie gata în doi ani şi jumătate de la finalizarea licitaţiei. Asta doar dacă nu vor apărea contestaţii care ar putea fi tranşate în instanţă, ca în cazul pasajului de la Domneşti. „Avem foarte multe proiecte în licitaţie şi aici este vorba despre pasajele Mogoşoaia, Berceni şi pasajul Olteniţei care sunt în procedura de licitaţie. Sperăm ca în iarna acestui an să avem constructori pentru aceste pasaje. Ar rezolva problemele de trafic pe zona de sud a centurii Bucureşti”, spune Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.

Solicitări nesfârșite de la IPJ Ilfov

Potrivit IPJ Ilfov, în ultimii 10 ani pe Centura Capitalei au fost înregistrate 224 de accidente grave, soldate cu 68 de morţi şi 218 răniţi grav. La acestea se adaugă alte 455 de accidente în urma cărora 645 de persoane au fost rănite uşor. Principalele cauze: viteză neadaptată la condiţiile de drum şi neacordarea priorităţii vehiculelor.

„Din anul 2011 au început demersurile, undeva în anul 2012 s-au stabilit două sensuri giratorii care trebuiau a fi executate, cel de la Ștefăneşti şi cel de la Tunari. În 2012 s-a trecut la execuţia celui de la Ștefăneşti care s-a şi realizat, cel de la Tunari rămând în expectativa de a fi construit”, a declarat administratorul public al comunei Tunari, Marian Ion.

Până de curând, intersecţia de pe Centura Capitalei, din dreptul localităţii Tunari, a fost una dintre cele mai periculoase din judeţul Ilfov. Aici au avut loc 30 de accidente rutiere în care doi oameni au murit şi 34 au fost răniţi. Începând cu 2013, IPJ Ilfov a cerut de 13 ori CNAIR ca aici să fie construit un sens giratoriu. „Avem parte de reacţii în momentul în care solicităm ceva, dar au fost situaţii în care administratorul drumului nu a manifestat prea mult interes pentru solictarile noastr,e motiv pentru care am aplicat şi sancţiuni administratorului drumului şi nu o dată, ci de mai multe ori”, a declarat juranliștilor de la Digi 24 coordonatorul Serviciului Sistematizare Trafic al IPJ Ilfov, Andrei Covaciu.

„Relaţia cu autorităţile, în fază incipientă au fost de fiecare dată ok, se pare că în momentul în care se ajunge cam pe la jumătatea drumului, se cam blochează şi am observat punctual, noi UAT Tunari, se blochează din cauza neperformanţei, neprofesionalismului celor care preiau proiectele sau cei care sunt răspunzători cu aceste proiecte de multe ori s-a stat după avize la electricitate, la gaze, care erau la îndemână noastră, a UAT urilor. Erau foarte uşor de obţinut”, a spus Marian Ion.

150.000 de mașini

circulă zilnic pe Centura Capitalei

Contractul pentru construcţia sensului giratoriu de la Tunari a fost estimat de CNAIR la peste 500.000 de euro fără TVA. A fost atribuit, pe 29 decembrie 2016, prin anunţ de participare simplificat, pentru 424.000 de euro, fără TVA, societăţii Maristar Com SRL, firmă controlată, din 2011, de Dorel Oprea, supranumit de presă „Regele pietrișului”.

Demersuri pentru administrarea centurii

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, spune că, din câte știe, „este un giratoriu complex, sunt foarte multe relaţii care trebuie asigurate şi trebuie împăcate în acea zonă, ca atare acel giratoriu e posibil să necesite mult mai multă activitate decât alte giratorii”.

Fost şef al Direcţiei Juridice din CNAIR, Alin Goga, susține că „depinde ce ceri de la acel giratoriu, pentru că dacă-l faci din bidoane de plastic evident că este mult, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte mult”. „Gândiţi-vă că un kilometru de drum naţional – şi îmi asum ceea ce spun – este 700 de mii de euro dacă îl construieşti de la 0”, spune Goga.

În mai 2017, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut public Executivului preluarea Centurii în administrarea municipalităţii, alături de Metrorex şi de termocentralele deţinute de Elcen, care furnizează agent termic pentru RADET.

În replică, premierul Mihai Tudose a spus că „este un pic mai complicat cu centura”. Cu toate acestea, el a precizat că s-a căzut de acord, că se va face o analiză, împreună cu Ministerul Transporturilor și cu Primăria Capitalei, „să vedem cum e mai bine, pentru că nu este important cine o are, important este să o avem cu toţii şi să fie”.

2,5 milioane de euro

un kilometru din Centura Capitalei

CNAIR are planuri pentru o nouă şosea de centură. Autostrada 0 sau Autostrada de Centură ar trebui să ocolească Bucureştiul şi să conecteze direct Autostrăzile spre Piteşti şi Constanţa. La licitaţie a fost scos doar tronsonul de sud care, teoretic, ar urma să fie gata în trei ani şi jumătate de la semnarea contractului. Asta dacă nu vor fi contestaţii, iar contractul nu este atacat în justiţie.

Aproape 580 de milioane de euro este dispus să plătească statul pentru 52 de kilometri de autostradă ocolitoare. Până în prezent, pentru actuală Centură, de la buget, dar şi din fonduri europene s-au făcut plăți de peste 180 de milioane de euro.

679 de accidente, 68 de morţi şi 863 răniţi

în 10 ani, pe Centura Capitalei

Lucrări la Centura de Nord, de 5 milioane de euro, abandonate

În august 2013, fostul premier Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, și ministrul pentru mari proiecte de infrastructură, Dan Şova, efectuau o vizită de lucru pe Centura Capitalei. Tronsonul inspectat este cuprins între E85 şi Autostrada Soarelui. Sunt identificate cauzele ambuteiajelor, sunt trasate sarcini şi sunt promişi bani pentru finanţare.

După exact patru ani, lucrările sunt abandonate, contractul reziliat, iar maşinile fac slalom printre balizele care marchează şantierul. Pentru cele şapte procente din lucrare, cât au reuşit constructorii să facă în patru ani, statul a plătit aproape cinci milioane de euro.

Contractul pentru porţiunea care ar fi trebuit să completeze Centura de Nord şi care ar fi trebuit să faciliteze traficul rutier între autostrăzile Ploieşti-Bucureşti şi Bucureşti-Constanţa a fost câştigat în august 2012 de asocierea SC Tehnologica Radion SRL, Consitrans SRL şi Pro Cons XXI SRL.

În februarie 2015, contractul de peste 40 de milioane de euro (40,2 mil. euro) este reziliat. Liderul asocierii, Tehnologica Radion, intră în insolvenţă la capătul mai multor scandaluri de corupţie care au culminat cu reţinerea de către procurori a administratorului Theodor Berna. Numele sau este legat de acuzaţii de evaziune fiscală, spălare de bani şi, ulterior, apare în dosarele de corupţie care i-au vizat pe Vasile Blaga, Sebastian Ghiţă şi Darius Vâlcov.

Pe 25 august 2017, la doi ani şi jumătate de la reziliere, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă încheierea unei noi proceduri de achiziţie publică pentru lucrările de pe cei 11 kilometri de centură. 12 oferte sunt depuse pentru un contract de aproape 74 de milioane de euro. Aproape dublu faţă de cel semnat în 2012. Vechiul proiect fusese aprobat în baza unui studiu de fezabilitate care ţinea cont de traficul şi de nivelul de dezvoltare din anii 2000.

Potrivit fostului şef al Direcţiei Juridice a CNAIR, Alin Goga, contractul a fost reziliat „exact din cauza acestui studiu de fezabilitate care nu avea cantităţile reale şi, din punctul meu de vedere, cred că şi au luat nişte marje suficiente şi acoperioare astfel încât să nu ajungă în situaţia de a rezilia un contract, pentru că ar ajunge în aceeaşi situaţie să constate că în loc de 10 kilometri de cabluri telefonice trebuie mutaţi 100 de kiloemtri de cabluri telefonice”.

Noul proiect, pentru modernizarea celor 11 kilometri de centură, nu are încă o dată clară de finalizare.

 

Tronsonul Chitila – A1, inaugurat în plin șantier

Pe 31 august, echipa de comunicare a Ministerului Transporturilor anunța inaugurarea porţiunii de Nord-Vest a Centurii, între Autostrada A1 şi DN7 spre Chitila.

Practic, a fost inaugurat un şantier aflat în pline lucrări, unde marcajele nu sunt finalizate, pentru că nu este turnat stratul final de asfalt, urmând a se aşterne stratul de uzură, fapt ce va genera foarte multe probleme în trafic pentru că trebuie închisă cumva circulaţia.

Modernizarea celor 8,6 kilometri de centură a început la sfârşitul lui 2011. Proiectarea a durat aproape un an şi jumătate, iar lucrările au început efectiv abia în mai 2013.

Contractul este câştigat de asocierea S.C. DELTA A.C.M. 93 S.R.L., AZVIRT LLC şi S.C. MAXIDESIGN S.R.L. pentru 23 de milioane de euro.

Societatea DELTA A.C.M. 93 S.R.L., liderul asocierii, este controlată de Florea Diaconu(89,999973%%), Elena Buzdea(0,000027%) şi Ionel Pirpiliu(10%). Ionel Pipiliu este fratele fostului deputat PDL Ştefan Pirpiliu, care, între 2008 şi 2012, a fost membru în comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Societatea, înfiinţată în 1993 este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă de construcţii din România. De-a lungul timpului a câştigat contracte de infrastructură cu statul şi a fost în atenţia procurorilor DNA.

Delta A.C.M a apărut într-unul dintre cele mai mari dosare de corupţie de la Primăria Capitalei, în urma căruia şeful Direcţiei Generale Infrastructură şi Servicii Publice şi consilierul fostului primar Sorin Oprescu, Mădălin Dumitru, a fost reţinut de procurori DNA pentru 30 de zile. „Din declaraţia martorului D.A. rezultă că, în cursul anului 2012, pentru a facilita societăţii încheierea unor contracte cu SC Delta ACM SRL şi respectiv SC Unicon SRL, inculpatul Dumitru Mădălin Ionică a pretins de la reprezentanţii SC Avi Prod Grup SRL, angajarea inculpatului Dumitru Marius Lucian în funcţia de inginer la societate şi asigurarea utilizării unui autoturism”, se arată în rechizitoriul din dosarul de la DNA.

Fostul director a fost acuzat de fals în declaraţii, abuz în serviciu, trafic de influenţă, efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia, participaţie improprie la delapidare şi luare de mită, iar dosarul se judecă şi la această ora la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între Chitila şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 27 mii de autovehicule. Aproape de două ori faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.

 

Centura Capitalei, la „bariera Domneşti”, poveste fără sfârșit

În august 2013, una dintre principalele intrări în Bucureşti, din zona de Vest a oraşului, este vizitată de reprezentaţii autorităţilor locale şi centrale.

Despre pasajul suprateran de la Domnești se vorbeşte din 2006, când Consiliul General al Capitalei a votat o hotărâre de consiliu prin care se urmărea lărgirea Prelungirii Ghencea şi construirea pasajului Domneşti. După 11 ani, abia a fost semnat contractul, iar reprezentanții CNAIR promit că, din octombrie, începe execuția.

Principala problemă din zonă o reprezintă intersecţia dintre Prelungirea Ghencea şi şoseaua de centură.

Potrivit datelor C.N.A.I.R. zona este tranzitată zilnic de aproape 9.000 (8.931) de autovehicule doar pe centura Capitalei, fără a mai pune la socoteală şi traficul dinspre comuna Domneşti şi Sectorul 6. Majoritatea acestor autovehicule sunt autorisme mici (4.620).

Sunt zile în care șoferii parcurg distanța de la bariera Domnești la strada Brașov într-o oră și jumătate.

„Cetăţenii vin, respectiv pleacă dimineaţă, seară, din Bucureşti şi sunt atrase foarte mari valori de trafic. Asta este şi motivul pentru care se încearcă desfiinţarea intersecţiilor la nivel, amenajarea pasajelor rutiere, spre exemplu la Domneşti… se încearcă de ceva timp amenjarea unui pasaj”, spune coordonatorul Sistematizării Traficului de la IPJ Ilfov, Andrei Covaciu.

În imediata vecinătate a intersecţiei locuiesc în prezent peste 30.000 de oameni. În martie 2015, la aproape 10 ani de la boom-ul imobiliar din zonă, Compania de Drumuri scoate la licitaţie un contract de peste 40 de milioane de euro (40.342.925) fără TVA pentru pentru proiectarea şi execuţia unui giratoriu suspendat de 257 de metri.

Pe 30 octombrie 2015 contractul pentru pasajul de la Domneşti a fost câştigat de asocierea S.C. Straco Grup S.R.L., S.C. Comnord S.A. şi S.C. Specialist Consulting S.R.L. pentru un preţ la jumătate faţă de cel estimat de Companie: aproape 20 de milioane de euro (19.930.122). În ultima zi din termenul legal, licitaţia este contestată.  S.C. Drumuri şi Poduri Gheorgheni S.R.L. contestă eliminarea din competiţie pentru că nu ar fi avut suficientă experienţă, iar Asocierea Astaldi SPA – Astalrom S.A. contestă preţul neobişnuit de scăzut al ofertei desemnate câştigătoare.

Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor respinge plângerile, iar disputa se mută la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa dispune repectarea rezultatului licitaţiei, iar după reevaluarea ofertelor, Compania desemnează câştigătoare aceeaşi asociere. Potrivit noului contract, preţul rămâne la fel, însă lungimea pasajului creşte de la 257 de metri, la 374 de metri.

„În sfârşit putem spune că anul acesta, pe 10 mai, dată istorică am ţinut-o minte…s-a rezolvat problema. Licitaţia a fost definitiv închisă, contractul a fost câştigat de o asociere de firme şi din acel moment au început să curgă termenele pentru proiectare şi execuţie, acum ne aflăm în faza de proiectare, dar din octombrie va începe faza de execuţie”, a declarat Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR.

Fostul şef al Direcţiei Juridice a CNAIR, Alin Goga spune că „premierul de atunci, dl Victor Ponta, a venit cu Neaga, cu Oprescu, au venit pe centura Capitalei, exact la Domneşti, unde spuneau cum o să fie în maximum doi ani un pasaj, se trasau termene, domnul Neaga dădea ascultător din cap…da, da… A fost o chestie pur electorală!”

Antonia Lupescu, reprezentant al Asociaţiei „Iniţiativa Prelungirea Ghencea” spune că „promisiunea era că începe în luna septembrie, că atunci se apucă de lucrări. Asta a fost ultima promisiune făcută de CNAIR. Că vorbim despre pasaj. Tiriștii protestează, săracii dorm, mănâncă în TIR, că n-au ce să facă…”.

580 milioane de euro

vrea să plătească statul pentru o nouă centură de 52 km

 

Cătălin Moldoveanu